Babadag...orasul de poveste...

Babadag...orasul de poveste...
Babadag
Babadag...orasul de poveste...
Babadag...orasul de poveste...
Babadag...orasul de poveste...
Babadag...orasul de poveste...
Babadag...orasul de poveste...

Babadag-ul este un oras situat in SE Podisului Babadag, la 30-70 m. altitudine, in apropierea Lacului Babadag, la o departare de 38 km de resedinta judetului, orasul Tulcea.

Este una din localitatile judetului Tulcea prin care trec marile drumuri de legatura cu principalele centre ale provinciei si unde converg toate caile rutiere ce unesc asezarile de pe vaile raurilor Slava, Taita si Telita, ca si cele situate pe malurile intregului complex lagunar Razim.

Despre orasul medieval Babadag, o legenda atribuie intemeierea lui de catre conducatorul unui grup de turci seldgiucizi, Baba-Saltik-Dede, care a cerut imparatului bizantin Mihail al VIII-lea Paleologul ,dreptul de a se aseza in imperiu.
Prima mentiune a orasului Babadag dateaza din 1330-1331 de la calatorul arab Ibn Battuta, care il consemneaza ca ultima localitate stapanita de tatari, fapt consemnat si de descoperirea pe dealul Uzumbair (15 km Nord de Babadag) a unuia din cele mai mari tezaure tataro-bizantine.

In perioada celei de a doua jumatati a sec. XIV si pana catre sfarsitul sec. XV, informatiile despre Babadag sunt sarace datorita vremurilor tulbure provocate de numeroasele razboaie.
Dupa 1484, cand Dobrogea este integrata in economia unificata a Imperiului otoman prin edictul promulgat de Baiazid al II-lea, Babadagul va ajunge un centru militar, mestesugaresc si comercial.
La 1677 resedinta pasei de la Silistra se muta la Babadag si odata cu aceasta si cartierul general al armatei turcesti din aceasta provincie. Ca resedinta a sarasciehrului se dezvolta tot ceea ce se leaga de rolul politic, diplomatic si militar pe care il detine Babadagul in aceasta perioada, dar marea distrugere suferita in timpul razboiului ruso-turc din 1771 constituie inceputul declinului acestui oras. Pentru o perioada, orasul a fost centru administrativ al Dobrogei, fiind cel mai dezvoltat oras dobrogean.

Acces in localitate: 
Acces rutier, drumul DN22A ;  acces feroviar.

Punctele de interes turistic:

  • Geamia turceasca si Mormantul lui Ali Gaza-Pasa – Monument istoric si de arhitectura religioasa situat in centrul orasului, datand din epoca medievala. Constructia finalizata la sfarsitul secolului al XVII-lea atinge o inaltime de 23 m (minaretul), cel mai vechi monument de arhitectura musulmana din Romana.

  • Casa Panaghia – se afla in imediata apropiere a Geamiei Ali-Gazi-Pasa, posibil mai veche decit geamia, a fost initial casa de rugaciuni, apoi sediu al seminarului musulman.

  • Cismeaua Kalaigi – Monument istoric – Din epoca medievala. Cismea situata in centrul orasului, sapata de catre pelerinii musulmani la sfarsitul sec. XVII

  • Casa Panaghia, construita la inceputul sec. al XIX-lea . Expune lucrari de arta decorativa, arta orientala, piese vestimentare, obiecte de arama, obiecte de podoaba.

  • Mausoleul lui Sari Saltuk Dede – Monument comemorativ – epoca medievala. Edificiu situat pe strada Macin, datand din sec. XV.

  • Cetatea  Enisala (Yeni-Sale) – situata la aproximativ 7 km spre Enisala, construita probabil intre secolele XIII si XIV

  • Fortificatia Romana de la Babadag – Tapraichioi – Cinci km nord de Babadag unde soseaua traverseaza lacul cu acelasi nume ca al orasului, in punctul numit ” Topraichioi „ sapaturile arheologice efectuate intre anii 1978 -1983 au dat la iveala o mica fortificatie romana. Cele 2.000 de monede precum si ceramica descoperita aici dateaza vestigiile intre anii 370-450 e.n. Fortificatia a fost ridicata probabil de imparatul Valens in scopul protejarii podului de trecere si-a intersectiei rutiere din acest loc, unde raul Taita se varsa in lacul Babadag

  • Rezervatia botanica Korum Tarla.

  • Lacul Babadag – face parte din Complexul lagunar Razim – Sinoe, inclus in aria de protejare a Zonelor Umede

  • Lacul din cariera de piatra

La 2 km est de comuna Enisala si 7 km de orasul Babadag, pe un deal calcaros, care domina ca un cuib de vultur zona lacurilor Razelm si Babadag, se afla ruinele fortaretei medievale Yeni-Sale (Enisala, Heracleea sau Heraclia).

Cetatea de la Enisala, se numara printre monumentele de arhitectura militara de pe teritoriul Romaniei, ridicata in evul mediu care se remarca prin conceptie planimetrica, sistem de fortificatii, tehnica constructiva, elemente arhitectonice. Fortificatia a fost construita in a doua jumatate a sec. al XIV-lea de catre o autoritate care viza zona de la Gurile Dunarii. Pe baza tehnicilor constructive, s-a emis ipoteza ca singurii interesati de ridicarea unei cetati situata in cadrul sistemului de fortificatii din nordul Dobrogei, orientata spre mare pentru supravegherea traficului navelor, erau negustorii genovezi, care dispuneau de mari sume de bani castigate din comert si erau detinatorii monopolului navigatiei pe Marea Neagra.

Fortificatia de la Enisala a facut parte din lantul de colonii genoveze care ingloba orasele din Delta – Chilia si Likostomion, Cetatea Alba la gurile Nistrului, Caffa in sudul Crimeei. Intre 1397-1416 cetatea de la Enisala a facut parte din sistemul defensiv al Tarii Romanesti in timpul domniei lui Mircea cel Batran. Dupa cucerirea Dobrogei de catre turci la 1419-1420, in cetate s-a instalat o garnizoana militara otomana.

Ulterior, datorita inaintarii stapanirii turcesti dincolo de gurile Dunarii pana la Cetatea Alba si Chilia (1484), si a formarii cordoanelor de nisip ce separa lacul Razim de Marea Neagra, cetatea a fost abandonata in sec al XVI-lea, pentru ca nu mai corespundea intereselor strategice si economice turcesti.

Zidurile de incinta ale cetatii se pastreaza in cea mai mare parte la o inaltime de 5-10 m si pot fi observate cu usurinta de la mari distante. Incinta de vest-sud-vest a fost construita pe marginea abrupta a promontoriului. Cetatea are forma unui trapez sau patrulater neregulat, cu latura de vest-sud-vest distrusa aproape in intregime, lunga de peste 100 m; laturile de est si de nord sunt de cca. 50 m, iar cea de sud are aproape 30 m. Zidul de incinta este gros de 1,50 m – 1,85 m, prezinta la exterior, opt turnuri de aparare cu cate trei, patru si cinci laturi

Atat zidul de incinta, cat si turnurile, sunt construite din piatra de calcar cioplita, fasonata, de forma cubica, de dimensiuni mici si mijlocii. Intrarea (pe latura de sud) se facea printr-o poarta cu deschidere foarte inalta, prevazuta cu arcada dubla si aparata de un bastion masiv pentagonal. Cel de-al doilea zid de incinta al fortificatiei aflat pe partea de nord-est este prevazut cu turnuri patrate si triunghiulare. Dupa 1991 zidurile naruite de intemperii ale cetatii au fost restaurate, Enisala devenind un important punct turistic.

Numele cetatii nu s-a pastrat, iar denumirea actuala a satului, si implicit a monumentului, vine de la cuvantul turcesc Yeni Sale care inseamna „Sat nou”. In sec. XV cand Dobrogea a intrat sub stapanire otomana, localitatea era populata de romani. Cercetarile arheologice din punctul “La Biserica” au dus la descoperirea unui cimitir din sec. XV-XVIII atribuit acestei populatii romanesti crestine.

Yeni Sala apare in cronicile turcesti din sec. XV-XVI ce relateaza despre cucerirea cetatii de catre otomani de la domnii romani, ceea ce probeaza, de asemenea, vechimea asezarii inainte de instaurarea dominatiei straine in teritoriul dintre Dunare si Mare.

Cea mai veche mentiune a acestui nume o gasim in cronica lui SüKrüllah, datand din prima parte a sec. al XV-lea.
Ulterior, in defterul din 1573 este mentionata ca apartinand cazalei Harsova-Babadag, fiind enumerata printre satele obligate sa predea Portii oi. Localitatea apare si in defterul din 1675 si 1676 ca apartinand cazalei Babadag, iar in harta rusa intocmita in urma razboiului din 1877-1878 localitatea avea 5-20 de case.

Agentul polonez Korsac o mentioneaza la 1849 si apoi Ion Ionescu de la Brad la 1850 cu numele de Ienisali.
Intre 1864-1877 localitatea este mentionata in fondul tapiurilor in forma sa initiala Yeni-Sala. Dupa 1882 devine comuna rurala

Acces: Accesul in localitatea Enisala se face pe drumurile judetene DJ 222 Tulcea – Enisala – Ceamurlia de Jos si DJ 223A Enisala – Babadag.