TRADITII SI OBICEIURI DIN DOBROGEA

TRADITII SI OBICEIURI DIN DOBROGEA

Dobrogea este tinutul cuprins intre Dunare si Marea Neagra si cuprinde judetele Constanta si Tulcea pe teritoriul Romaniei si regiunile Dobrici si Silistra din Bulgaria. De-a lungul timpului, istoria ei a fost marcata de dominatia mai multor civilizatii, intre care grecii, persii, geto-dacii, Imperiul bizantin, Imperiul vlaho-bulgar, Imperiul otoman. Dupa razboiul din 1878, Dobrogea si Delta Dunarii au devenit teritorii ale Romaniei independente. In prezent, zona sud-estica a tarii este locuita in majoritate de romani, dar si de grupuri etnice: aromani, turci, tatari, rusi lipoveni, greci, bulgari, ucraineni. Fiecare comunitate si-a pastrat traditiile caracteristice marilor sarbatori religioase si momentelor importante din viata oamenilor, influentand totodata unele dintre obiceiurile locului. Identitatea culturala a Dobrogei s-a format pe baza cutumelor si a spiritualitatii tuturor minoritatilor care au trait in aceasta regiune.

 

Traditii Romania

Traditii Romania

Traditii de iarna. Craciunul si Anul Nou in Dobrogea

Obiceiurile dobrogene specifice sarbatorilor de iarna sunt asemanatoare celor practicate in alte zone ale tarii; ele reflecta atat relatia om-natura, cat si legatura cu divinitatea. Pe 6 decembrie se celebreaza ziua Sfantului Nicolae, sarbatoare mult asteptata de catre copii. Acestia isi curata ghetutele si le asaza aproape de usa, sperand ca Mosul sa vina si sa le aduca dulciuri. Se spune ca doar copiii cuminti sunt rasplatiti cu daruri; cei neascultatori primesc o nuielusa pe care o folosesc adesea parintii.

In Ajunul Craciunului, cetele de tineri pornesc la colindat. In unele zone din Dobrogea, cu precadere pe limesul dunarean, colindele se aud inca inainte de ivirea zorilor si inceteaza abia a doua zi dimineata. Pe vremuri, grupurile erau formate doar din baieti necasatoriti; fetele nu mergeau niciodata la colindat, ele ii intampinau pe colindatori. In prezent, in satele dobrogene pot fi intalnite trei cete: ceata copiilor, ceata mica, a flacailor, si ceata mare, alcatuita din barbati insurati. Fiecare grup are un conducator sau un sef de ceata si o ierarhie bine stabilita. La Adamclisi, obiceiul colindatului este insotit de jocul caprei, denumit si ţurca. Unul dintre tineri poarta un costum care infatiseaza o barza cu coarne de cerb sau un cerb cu cioc de barza si joaca alaturi de colindatori un dans scurt. In prima zi de Craciun, turca se muta in mijlocul satului, unde ofera un adevarat spectacol. Repertoriul cetelor este foarte bogat si cuprinde atat colindele amuzante ale copiilor, cat si colindele flacailor, adresate fie tinerilor necasatoriti, fie cuplurilor, pescarilor sau ciobanilor. In schimbul urarilor de belsug si sanatate, colindatorii primesc colaci, cozonac, fructe, tuica fiarta si bani. De asemenea, fetele nemaritate daruiesc flacailor coronite impletite din flori.

Colindatul cu masti este un obicei foarte raspandit in Dobrogea. In seara de Ajun se merge cu ursul si oleleul. Un membru al cetei se costumeaza fie in urs, fie poarta o masca cu coarne, menita sa inspaimante. Oleleul intra doar in gospodariile oamenilor instariti, unde este ospatat si primeste bani. Traditia spune ca tot anul viitor, baiatul care a intruchipat oleleul nu are voie sa intre in biserica.

Traditii Dobrogea

Traditii Dobrogea

In dimineata zilei de Craciun, crestinii imbraca haine de sarbatoare si merg cu mic, cu mare, la biserica. De pilda, rusii lipoveni au un costum traditional pe care il folosesc doar la slujbele religioase. Barbatii poarta camasa fara guler (rubasca) legata cu un brau din lana si pantaloni negri, largi. Tinuta femeilor este compusa din fusta lunga numita iubca, rubasca si brau. Fetele tinere isi impletesc parul intr-o singura coada, iar femeile maritate poarta batic.

Dupa slujba, dobrogenii petrec in jurul mesei festive, alaturi de familie si prieteni. Intre preparatele de Craciun se regasesc gasca umpluta cu mere, sarmalele si specialitatile din peste. Exista obiceiul ca picioarele mesei sa fie legate cu lanturi pentru ca raul sa fie tinut departe de casa. Dupa Craciun incep pregatirile pentru Anul Nou, care se sarbatoreste cu Sorcova si Plugusorul. Baietii pornesc prin sate si le ureaza gospodarilor sanatate, belsug si un an nou fericit. In Tulcea se practica jocul caiutilor, simbol al fortei si tineretii; foarte dinamic si original, dansul arata legatura puternica stabilita intre calul capabil sa intuiasca vointa omului si calaretul care conduce fara efort animalul. In prima zi a noului an, copiii merg din casa in casa si arunca cu boabe de grau sau orez, urand gazdelor prosperitate; obiceiul se numeste semanat. In casele in care sunt fete de maritat, semanatorii trebuie sa fie baieti tineri si frumosi.

Sarbatoarea nasterii Domnului si anul nou sunt prilejuri de veselie si de intalnire cu cei dragi. Crestinii uita de suparari, se impaca unii cu altii, isi fac cadouri si petrec in jurul meselor bogate, sperand ca vor fi sanatosi si fericiti.

Traditii Dobrogea

Traditii Dobrogea

Traditii de Paste in Dobrogea

Pentru romanii din toata tara, dar si pentru celelalte grupuri etnice, Pastele este cea mai mare sarbatoare crestina. In perioada premergatoare Invierii, credinciosii fac curat in gospodarii si isi innoiesc hainele, pregatindu-se astfel sa-i primeasca pe musafiri. Inaintea Postului mare, in Dobrogea se practica obiceiuri care au ca scop purificarea naturii. Unul dintre acestea este Olaria sau Hurhumbalul, care consta in aprinderea unui foc din resturi vegetale. Se considera ca in acest fel natura este curatata, facandu-se loc noii vegetatii. De asemenea, satenii urca pe un deal de unde dau drumul unei roti infasurate in paie, simbolizand astfel cursul soarelui pe cer.

In ziua de Lasatul secului, copiii si tinerii participa la baterea alvitei, un obicei prin care isi afla norocul. De grinda casei se prinde o bucata de alvita, iar cei care iau parte la ritual trebuie sa o prinda cu gura, fara ajutorul mainii. Cei care musca din ea isi pun o dorinta. In Joia mare, femeile vopsesc ouale si prepara pasca, iar vineri participa la slujba. In noaptea de Inviere, credinciosii merg la biserica si iau lumina sfanta.

In prima zi de Paste are loc sfintirea bucatelor -pasca si ouale rosii-, acestea simbolizand trupul si sangele Mantuitorului. Apoi toata familia se asaza la masa, savurand preparatele traditionale: ciorba de miel, drobul, cozonacul. In cea de-a treia zi a sarbatorii pascale, in comunitatile de rusi lipoveni se practica Paparuda. In localitate se formeaza un alai compus din fete sau femei in varsta, impodobite cu flori si ramuri verzi; doua dintre ele poarta masti. Grupul merge din casa in casa, danseaza si canta pentru a chema ploaia. Gazda le stropeste cu apa, imitand astfel fenomenul meteorologic. Un alt obicei cunoscut este Caloianul, dedicat fertilitatii pamantului si recoltelor. In a treia zi de miercuri dupa Paste, satenii fabrica o papusa din lut pe care o ingroapa apoi pe camp; dupa o perioada cuprinsa intre 9 si 40 de zile o dezgroapa si o rup in bucati pe care le arunca peste holde. 

Desi unele dintre obiceiurile dobrogene au fost uitate, cele care au castigat lupta cu timpul sunt respectate cu strictete. Traditiile pascale ale acestei zone sunt foarte vechi si se axeaza indeosebi pe comuniunea omului cu natura. Cu toate acestea, vei regasi si in Dobrogea linistea, caldura si pacea sufleteasca cu care oamenii sarbatoresc Invierea lui Iisus.

Traditii Dobrogea

Traditii de nunta in Dobrogea

Traditiile de nunta in Dobrogea sunt destul de variate, imbinand obiceiurile romanesti cu cele turcesti sau tatarasti. Nunta incepe intr-o zi de joi si tine pana duminica, insa mirii se vad abia sambata. Perioada de dinaintea intalnirii celor doi este dedicata pregatirilor.

Vineri, nasa, soacra mare si alte rude vin la casa miresei si ii aduc voalul pentru proba. Cu aceasta ocazie are loc o mica petrecere doar intre femei. In ziua nuntii, nasa este cea care ii asaza voalul miresei, aducandu-i in dar farduri, parfum si bijuterii. In timpul in care este aranjata, mireasa nu poate fi vazuta de niciun barbat. Dupa acest moment, ea poate pune flori in piept invitatilor, iar apoi se danseaza hora miresei.

In ziua nuntii, mirele porneste alaturi de alai la casa alesei lui. Tanara se ascunde, iar el trebuie sa o gaseasca; atunci ii ofera un cadou si ii pune bani intr-un pantof pentru a atrage prosperitatea. Mai exista obiceiul, ca inainte de a merge la biserica, nasa sa rupa un colac deasupra capului miresei. La ceremonia religioasa, cand cei doi ingenuncheaza, mirele trebuie sa se aseze pe rochia partenerei daca vrea sa aiba o sotie ascultatoare.

La eveniment participa toata comunitatea, aratandu-si astfel sprijinul pentru noul cuplu. Spre sfarsitul petrecerii nasa ii da miresei voalul jos si ii pune un batic pe cap. De acum, tanara fata trece la statutul de sotie. Voalul este cedat unei fete care urmeaza sa se marite, iar floarea mirelui este oferita logodnicului acesteia. Are loc o alta hora a miresei, la care danseaza doar femeile maritate.

In unele sate se pastreaza si obiceiul horei de duminica, o petrecere restransa cu mirii, nasii, socrii si rudele apropiate. Chiar daca traditiile difera, nuntile dobrogene sunt celebrate cu muzica si dansuri populare, marcand intr-un mod festiv formarea noii familii.

Nunta Dobrogea

Traditii din timpul anului in Dobrogea

Dragobetele. Numit si Năvalnicul sau Logodnicul Pasarilor, Dragobetele era un tanar zeu al dacilor. In functie de zona, el este sarbatorit in perioadele 24- 28 februarie si 1- 25 martie, fiind considerat patronul dragostei. Se spune ca in ziua de Dragobete pasarile se imperecheaza si incep sa-si construiasca cuiburi. In acelasi fel, baietii si fetele trebuie sa se intalneasca pentru a se indragosti. Cand vremea este frumoasa, tinerii ies la padure pentru a culege primele flori ale primaverii. Femeile maritate strang apa pe care o folosesc in anumite zile ale anului pentru a-si pastra frumusetea.

Obiceiuri Dobrogea

Cucii se sarbatoresc in prima zi dupa Lasatul secului de Paste. Obiceiul consta intr-o parada a mastilor. Un grup de 15 barbati este impartit in doua cete de cate 7 membri: o ceata de cuci si una de cucoaie, adica barbati travestiti in femei; cel de-al cincisprezecelea este personajul central al paradei si este denumit Mutul. Cucii au masti diferite, fuste lungi si opinci de care sunt legati cativa clopotei. Recuzita mai contine o sabie vopsita in rosu si un topor albastru din lemn. Cucii merg prin sat, se lupta intre ei pentru a alunga spiritele rele, apoi se opresc din casa in casa si incing cate o hora. Ritualul anunta venirea primaverii, purifica spatiul si indeparteaza bolile.

Drăgaica este zeita recoltelor si a iubirii, asemanatoare Sânzienelor din Moldova. Ea se naste odata cu echinoctiul de primavara si se maturizeaza pe 24 iunie, cand infloresc florile cu acelasi nume. Sarbatoarea Drăgaicei este considerata cea mai buna zi pentru a culege plantele de leac. Fetele culeg sanziene din care fac cununi pe care le pun apoi pe porti sau la ferestre pentru a atrage norocul si belsugul. Cele care doresc sa se casatoreasca dorm cu un buchetel de flori sub perna pentru a-si visa sortitul. Femeile maritate le poarta in par sau in san pentru a fi mai atragatoare. In unele sate se obisnuieste ca fetele sa o aleaga pe cea mai frumoasa si mai cuminte dintre ele si apoi sa umble alaturi de ea prin sat. Alaiul Drăgaicei se opreste la rascruci, unde canta si danseaza hore.

Legendele povestesc ca Sânzienele sunt zane bune care vindeca bolnavii, inmultesc animalele si pasarile si apara recoltele de grindina. Insa daca nu sunt sarbatorite cum se cuvine, Sânzienele se transforma in zane rele, cunoscute sub numele de iele. Acestea aduc furtuni, imbolnavesc oamenii si lasa plantele fara leac.

Dobrogea

Satele dobrogene sunt fermecatoare prin simplitatea lor. Locuitorii Deltei, cei mai multi dintre ei pescari, inca mai stiu povesti incantatoare si legende din batrani. Tot de la ei au primit traditiile stravechi pe care le transmit noilor generatii. Viziteaza Dobrogea si vei fi cucerit de universul rural si de obiceiurile populare.

[Sursa: Andreea Bertea]